Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Odă în metru antic
: Se dedică lui Constantin Crișan
Poezie 2009-08-04 (23239 afişări)
Of love
:
 Poezie 2004-11-02 (10192 afişări)
Omul-fantă
: Se inchina lui Georg Wilhelm Friederich Hegel
Poezie 2002-10-18 (20750 afişări)
Orație de nuntă
:
Poezie 2004-11-05 (11396 afişări)
Oratoriu
:
Poezie 2005-07-01 (10760 afişări)
Orbite fără ochi și oarbe
:
Poezie 2004-09-30 (10307 afişări)
Orfeu în vechea cetate
:
Poezie 2003-12-29 (14340 afişări)
Orga de apă
:
Poezie 2003-02-28 (10275 afişări)
Orologiu cu statui
:
Poezie 2004-07-05 (9607 afişări)
ou spart
:
Poezie 2006-02-07 (9752 afişări)
Oul cu iris
:
Poezie 2003-02-06 (10009 afişări)
P.S.
:
Poezie 2002-11-20 (11345 afişări)
Pădure arsă
: Volumul: Sensul iubirii 1960
Poezie 2009-12-13 (15658 afişări)
Palatul vulturului
:
Poezie 2003-03-25 (9949 afişări)
Palindroame
:
Poezie 2009-06-05 (17759 afişări)
Pământ
:
Poezie 2009-05-29 (9466 afişări)
Până târziu, așteptând o fată
: din vol. Sensul iubirii - 1960 -
Poezie 2005-11-01 (31628 afişări)
Panta Rhei
:
Poezie 2009-08-18 (11730 afişări)
Pânza de păianjen de Goya
:
Poezie 2008-02-29 (13001 afişări)
Părându-mi rău de adolescență
:
Poezie 2003-05-21 (32220 afişări)
Parcă dormim și visăm
: din volumul "Dreptul la timp" (1965)
Poezie 2005-12-15 (11372 afişări)
Pasăre dormind
: Vol. În dulcele stil clasic (1970)
Poezie 2002-10-03 (11135 afişări)
Pasăre trecând printr-un nor
: din vol. Dreptul la timp -1965-
Poezie 2002-09-08 (10369 afişări)
Pasărea verișoară
:
Poezie 2009-07-24 (11507 afişări)
Patru afirmații în sprijinul realului
:
Poezie 2003-03-21 (10311 afişări)
Pe câmpul de piatră
:
Poezie 2005-09-29 (14129 afişări)
Pe fondul foarte verde al ierbii
:
Poezie 2009-04-18 (7672 afişări)
Pe un pod de farmec
:
Poezie 2009-08-04 (9173 afişări)
Pean
:
Poezie 2003-03-02 (12599 afişări)
Peisaj
:
Poezie 2009-08-04 (8777 afişări)
Peisaj de iarnă
:
Poezie 2005-02-27 (14527 afişări)
Pentru o mie de cântece
:
Poezie 2002-09-19 (16001 afişări)
Per pedes apostolorum
: Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poezie 2005-04-07 (11742 afişări)
Perete
:
Poezie 2009-08-05 (9257 afişări)
Piatra
:
Poezie 2004-07-21 (10992 afişări)
Piatră murind
:
Poezie 2009-08-04 (11502 afişări)
Piatra și Moartea
:
Poezie 2006-08-18 (13037 afişări)
Pierderea ochiului
:
Poezie 2005-01-30 (13051 afişări)
Pietre de mâncare
:
Poezie 2003-02-27 (10902 afişări)
Pionul
:
Poezie 2009-05-10 (7840 afişări)
Ploaie de munte
: din Argotice
Poezie 2005-02-27 (9328 afişări)
Ploaie în luna lui Marte
:
Poezie 2002-06-25 (13254 afişări)
Plod
:
Poezie 2009-07-24 (7955 afişări)
Poate că ochiul meu verde
: din vol. În dulcele stil clasic (1970)
Poezie 2002-10-03 (12670 afişări)
Poem
:
Poezie 2002-06-14 (10036 afişări)
Poem
:
Poezie 2003-07-25 (13501 afişări)
Poem
: mi se facuse de altceva...
Poezie 2004-10-22 (8701 afişări)
Poem
: 1982, Almanahul Literar
Poezie 2004-10-28 (9435 afişări)
Poem
:
Poezie 2005-08-23 (8671 afişări)
Poemul viermilor
:
Poezie 2009-04-16 (7252 afişări)
Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Texte Recomandate
